Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Februarie 2011

Bisu, adica Calin Bisziok  este prietenul meu, patronul firmei de transport marfa BisuTrans, daca aveti nevoie de un transport rapid si ieftin  puteti apela cu incredere la firma lui. Transportul va fi efectuat in conditii de siguranta, rapid si comod cu Microbuz Fiat modern.

Contact Telefon: 0762 284 190
0771 366 599
Email: bisutrans@gmail.com
bisu_oz@yahoo.com
ID: bisutrans

Read Full Post »

Cand ne aflam in natura pentru 2-3 zile, sau o perioada mai mare de timp, trebe sa stim ca ne putem baza doar pe propriile noastre cunostinte, pentru intretinerea sanatatii. Cand apar mici probleme trusa de prim ajutor aflata la indemana in rucsac, ne este cel mai bun prieten. Va prezint o trusa minima de prim ajutor.

 

Fasa;

leucoplast;

pansament, pansament steril;

alifi contra arsurilor de soare ale pieli;

alifie pentru buze;

ceva vata;

algocalmin, piramidon, paracetamol, saprosan, pastile Burow sau apa de plumb, sulfamida praf, pudra de talc.(sau alte derivate)

apa oxigenata, tinctura de iod.

garou

In turele montane problemele de sanatate care apar fregvent sunt:

Rau de altitudine. Ne simtim ametiti. Se rezolva prin pauze ceva mai lungi si dese ca organizmul sa se obisnuiasca cu rareficarea aerului. Prin munti nostri doar cei foarte sensibili au aceasta problema.

Arsuri de soare/vant. Cei cu pielea sensibila au nevoie de alifii de piele si buze. Arsuri la focul aprins pentru prepararea hranei In cazul unei arsuri usoare luam un analgezic si tinem zona arsa in apa rece vreo 10-20 de minute, dupa ce simtim racorirea zonei aplica o lotiune calmanta care va preveni uscarea pielii, apoi aplicam un bandaj steril dar nu strangem foarte tare legatura. In cazul cand pielea face besici, nu spargem besicile, le spalam cu apa si sapun apoi ungem cu creme antibiotic ceva gen Fucigin etc. In cazul arsurilor grave trebe sa ne prezentam urgent la serviciul sanitar intr-un timp cat mai scurt

IN NICI UN CAZ PE ARSURI NU APLICAM ULEI !!!!!

Diaree. Recomand ceai din coaja de stejar, saprosan, furazolidon, etc. Scoatem din alimentatie mancarurile grase.

Rosaturi ale bocancului. Spalam rana cu apa si sapun apoi aplicam praf de talc. Si ramanem pana adoua zi cu piciorul gol fara ciorap.

Dureri de cap/masele/dinti spate. Analgezice si eventual daca persista durerea, Aulin.

Entorse/luxatii. Luam analgezice, fixam bandaj elastic s-au bandaj textil fix, incercam sa nu fortam organul respectiv si folosim apa de plumb sau pastila burow care ii cam acelasi lucru. Daca persista durerea sa apelam la medic.

Fractura. Analgezice. Destul de grava, se recomanda folosirea atelelor pentru imobilizarea membrului. Daca rana ii la picior se recomanda transportul pe targa sau alt mijloc, anuntam la 112 pentru a primi ajutor, ii obligatoriu in cazul fracturilor cu perforarea pieli de catre os.

Piscaturi de paianjen. Spalam siscatura/muscatura cu apa si sapun, apoi tinem un pansament cu apa rece pana dispar durerile, daca constatam agravarea zonei ne adresam intr-un timp cat mai scurt la medic pentru a primi consultanta de specialitate cu antibiotice. Sunt grave muscaturile de  sunt vaduva neagra si paianjenul pustnic maro.

Muscaturi de sarpe si scorpion. Cei muscati de vipera pot deceda in 5 ore! Simptome :

durere acuta

tumefierea (umflarea) zonei afectate;

una sau două urme de înţepătură;

semiconştienţa;

decolorarea sau colorarea in violet sau negru a pielii din zona in care a paruns veninul si necrozarea tesuturilor.

alte simptome generale: senzaţie de greaţă, vomă, tulburări de vedere, dificultăţi de respiraţie (tahipnee), hipersudoraţie (transpiraţie excesivă), dureri abdominale, sete, anxietate si posibila pierdere a cunostintei.

Cel muscat sa ajunga la un medic , dar fara sa faca miscare trebe transportat pe targa, daca nu este posibil sa mearga fara rucsac in spate, zona muscata trebe sa fie mai jos decat inima in timpul transportului. Sa se sune la serviciul unic de urgenta. 112. ca spitalul unde doriti sa ajungeti sa fie aprovizionat cu ser antiviperin. Sa nu consume cafea, alcool, alte energizante care sa puna in miscare circulatia singelui.

Rani provocate de taieturi. Ranile provocate de taieturi pot fi superficiale cu sangerari de culoare rosu deschis, dezinfectam rana cu apa oxigenata, oprim sangerarea prin compresia digitala, sau

pansamentul compresiv, apoi aplicam pansament steril si leocoplast. La ranile mai grave, sangerarea este de rosu inchis, sunt rani grave recomand deplasarea la medic, pentru oprirea singerari aplicam garou deasupra rani, garoul sa fie insotit de bilet cu ora aplicarii si numele pacientului. Garoul nu are voie sa stea mai mult de 2 ore. Din juma in juma de ora se slabeste pentru a permite sangelui sa faca irigarea organului ranit. Daca constatam ca sangerarea s-a oprit renuntam la garou definitiv dar nu si la vizita la medic.

 

Acestea sunt cazurile mai fregvente de inbolnavire accident pe munte.

Va doresc sa nu aveti nevoie sa aplicati sfaturile.

 

In incheiere „aveti grija de voi”

drum bun si cale batuta

 

Cu stima acelasi Tibi R. (dianthus2rt)

 

Read Full Post »

Un articol lung, sper sa nu va plictiseasca si sa gasiti informatii utile.

Relatia om-munte este cunoscuta din din cele mai vechi timpuri, deoarece dintotdeauna omul a vrut sa stie ce se afla in partea cealalta a masivului, s-au a avut nevoie sa ajunga acolo. Drept dovada sa ne amintim de mumia din Alpi Austrieci, (http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/Incredibil/92375/Blestemul-lui-Otzi-samanul-din-Alpi.html) .

In primul rand trebuie sa stiti ca muntele este un teren de „joaca” foarte frumos dar si plin de pericole si capcane. Un loc unde o singura gresala poate sa fie ultima. In acest sens pe cararile muntilor veti intalni monumente ridicate in memoria celor care au gresit doar odata. Va recomand sa asezati macar o floare in amintirea celui disparut.

Ca o aventura pe munti  nostri, sa decurga in cele mai optime conditi, avem nevoie de un echipament minim necesar.

In continuare ma voi ocupa de acest minim necesar, pentru o tura montana de recreere.

In primul rand trebuie sa ne cunoastem propriile noastre limite, ale posibilitatilor fizice si psihice.

Bocanci. Eu ii consider cel mai inportant echipament, se stie ca daca picioarele sunt calde si uscate frigul si oboseala isi spune cuvantul cu mult mai tarziu decat celor cu picioare ude. Cand cumparati incaltaminte de munte sa aveti cu voi o pereche de sosete de lana, care sa ii luati deasupra celor de bumbac, acum puteti sa incercati bocanci doriti.

Niciodata nu iesiti pe munte cu bocanci noi, abia cumparati din magazin !!!!, acestia sunt rigizi si nu au luat inca forma piciorului. Recomand ca dupa achizitionarea incaltamintei sa ii ungeti cu ulei de peste si sa faceti cateva ture pe dealurile din jurul orasului. Uleiul de peste este un tratament care tine moale si impermeabila pielea incaltamintei si intareste cusaturile.

Pe timp de iarna recomand ca bocanci sa fie din piele groasa posibil si talpa s-au cu talpa de cauciuc profilata, rigida. Mai tarziu cand veti prinde experienta poate veti fi nevoiti sa folositi si coltari care se prind usor pe acest profil. Mai exista si acei bocanci „dubli” adica bocanc in bocanc, s-au cei din plastic, folositi de experimentati si profesionisti, foarte buni dar foarte scumpi. Nu uitati, un bocanc de calitate este croit dintr-o singura bucata de piele si cu cat mai putine cusaturi. Cusaturile permit trecerea umezeli spre picior. Acest neajuns poate fi inlaturat, cu crema de ghete, precum am mai zis cu ulei de peste, cu ceara s-au produse speciale pe baza de silicon. Pentru vara recomand bocanci usori care sa tina rotula stransa, sa fie din piele subtire, dar cu constructia celor de iarna adica cat mai putine cusaturi. Sunt ideali cand trecem prin petice de zapada dar putin incomozi la catarat prin zone tip La Zaplaz s-au Strungi. Pe ultimul loc clasez espadrilele, ideale la catarat dar avand talpa subtire pe zapada imi par cam alunecosi, se uda repede etc.

Inbracamintea. Recomand inbracminte de lana si/sau bumbac. Avantaje: sunt usoare, izolare termica ridicata, circulatia buna a aerului, isi pastreaza calitatile termoizolante chiar daca sunt ude. Iarna e ideala inbracamintea groasa, vara subtire, dar lana si bumbac sa fie. Camasa, tricou, plovar, pantaloni lungi iarna, trei/sfert vara, caciula eventual passe –montagne, manusi, ciorapi. Iarna suprapantaloni, supramanusi, parazapezi. Acestia sa fie  waterproof si windproof,  polartrec s-au goratex, sunt excelenti nu aluneca pe zapada, cu cele de fas veti deveni adevarate torpile in cazul unei caderi. Ca si Hanorac, aceleasi material cu acelasi calitati, sa aibe gluga, sunt destul de scumpe, ar merge si pufoicile din puf de gasca,  ceva mai ieftine dar se uda destul de usor. Daca nu avem inbracaminte waterproof atunci aveti nevoie de pelerina dar sa fie cauciucata nu de fas. Recomand ca inbracamintea sa fie viu colorata, sa fiti usor de identificat in teren, iar pozele iasa excelent. Nu recomand inbracaminte stramta care iti bloceaza miscarile, dar nici prea largi sa se agete in crengi, tufe s-au colturi de stanca.

Rucsacul. Daca vom merge intr-o tura scurta vom folosi rucsaci de maxim 40 litri. Ture lungi rucsaci 60-80 litri. Aici mai trebe sa tinem cont si unde vom inopta. Daca vom dormi la cabana un rucsac mic ii suficient deoarece nu vom cara multa hrana, saci de dormit etc. Daca dormim la cort unul mare, trebe sa caram cortul, sac de dormit, vase, primus, multa hrana, haine de somn etc. Rucsacul sa nu fie subtire din fis. Trebe ceva mai solid gen poliamidă Race, poliamidă ripstop Microchip, poliamidă Cordura 500 etc. Cu multe buzunare. Recomand sa umpleti rucsacul, (nou achizitionat), la maxim cu cele necesare unei calatori sa il reglati la dimensiunile corpului vostru, eventual tiar sa urcati cateva etaje cu el in spate. Centrul de greutate trebe sa fie exact la mijlocul corpului, daca ii prea sus cand va apleati va va rasturna in cap, daca ii prea jos veti depune efort suplimentar de a va tine trupul drept cea ce inseamna oboseala suplimentara.

Cortul. Recomand corturile tip iglu, de maxim 3 persoane in care va puteti inghesui si 4 oameni, sa fie alpin, adica nu foarte innalt, cu supratenta ce izoleaza cu solu, rezistent la apa si vanturi puternice. Recomandat cand campam in cort s-au refugiu in creasta.

Sac de dormit. Sunt bune si cele de vatelina pentru ture de vara la cort. Au punctul de confort termic de la + 10 grade in sus, destul de ieftine dar grele.. Cele cu puf pot fi folosite 3 anotimpuri punct de confort de la -10 grade spre +. Iar cele tip sarcofag, material de umplutura Hollow fibra, potrivit pentru campare de iarna si expeditii alpine, chiar si in conditii extreme, foarte usor dar si destul de scump. Recomandat cand campam in cort s-au refugiu in creasta.

Termoizolanta. Termoizolanta este folosita pentru somn, se aseaza in cort, si ne culcam cu sacul de dormit pe el, ne izoleaza de sol, nu am folosit niciodata saltea gonflabila, ii foarte grea!  Recomandat cand campam in cort s-au refugiu in creasta.

Resou/primus. Desigur si la munte trebe sa mancam, o mancare calde ne incalzeste ne da forta,, sa bem un ceai cald o cafea tare dimineata. In zonele innalte nu vom gasi lemne, asa ca apelam la primus, micul instrument ce foloseste ca si combustie benzia, nu recomand c miroase urat, si Doamne fereste sa mai si curga prin rucsac. Cele pe gaz lichefiat sunt excelente, sunt rezonabile ca si pret, pentru o cafea o supa, ceai cald merge si o spirtiera cu spirt solid. Ii ieftina dar ca si eficienta cam slabuta. Recomandat cand campam in cort s-au refugiu in creasta.

Bidon de apa.  Se poate folosi ori ce recipient. Daca folosesti de sticla se sparge usor, pet-urile rezista mai mult timp, doar la socur puternice in contact cu lucruri ascutite se poate perfora, cele metalice sunt cele mai ideale,  rezistente la socuri, se poate chiar fierbe apa in ele. Ideal ar fisa avem un furtunas cu noi, astfel putem bea apa direct din micile paraiase sau izvoare. Nu consumati apa din balti, urme de animale etc. Pot fi contaminate. Doar apa curgatoare ii potabila!.

Lanterna. Ii necesara tot timpul, te poate apuca intunericul, poti semnaliza s-au raspunde la semnale de ajutor. Chiar aprinde focul cu lentila si oglinda, s-au cu becul dupa ce ii spargi sticla, seara in caz de nevoie. Ii recomandat ca bateriile sa fie masurate si schimbate la timp, sa avem becuri de rezerva, becul sa fie mai mare cu 0.5 Volti decat cel recomandate de producatorul lanternei. Ea poate fi frontala s-au de mana. Nu recomand cele cu acumulatori, si sunt sceptic la cele cu led-uri. Sunt bune cele care au sistem de semnalizare.

Cutit. Recomand un cutit cu lama de maxim 9 cm, dar lama groasa. Poti taia un lemn pentru aprinsul focului, poti taia crengile ce te incurca la catarat printre copaci, poti deschide o conserva etc.

Busola. Chiar daca nu sti sa o folosesti inca, dar vei sti ca te invat eu, poti sa te orientezi sa aprinzi focul ziua pe soare.

Chibrituri si bricheta. Chibriturile se uda repede dar ard mai mult timp, bricheta se usuca repede dar nu o poti tine aprinsa mult timp sa se topeste. Aprinzi primus/aragaz/spirtiera/semnalizezi.

Vesela. Recomand o craticioara si oala pentru intreg grupul + o cana personala, lingura. Recomandat cand campam in cort s-au refugiu in creasta.

Mai recomand: Ata de matase, ac cu urechea mare, cateva pungi curate, un radio mic pentru a asculta meteo, in cazul turelor mai lungi de 3 zile, cordelina de 9 mm, vreo 20 de metri, la momentul oportun va explic la ce se poate folosi, snur de avalansa rosie din matase, cine isi permite poate inlocui cu  transponder (baliza de avalansa), parca asa ii spune, ce semnalizeaza prin unde radio locatia, cunosc marcile Ortovox, ARVA, Pieps etc. Sunt destul de scumpe. Harta zonei in care vom calatori. Piolet cu coada lunga s-au bete de schi, trusa medicala care o vom discuta separat.

 

Pana la viitoarea intalnire „aveti grija de voi”

Cu traditionalul drum bun si cale batuta!

 

Cu stima acelasi

Tibi R. (dianthus2rt)

 

Read Full Post »

Si azi, anii 2000, cat si ieri, anii `80, auzeam multa lume falindu-se ca a fost pe munte. Si acum, cat si atunci ma intreb cati din aventurieri au habar de munte, de regulile elementare ale muntelui.

Deaceea cred ca ma voi ocupa putin de acest subiect.

Uni s-ar intreba daca sunt o persoana calificata in acest sens. Raspuns, DA!.

Consiliul Judetean Pentru Educatie Fizica si Sport Sibiu, a oferit acest drept prin carnetul de Instructor sportiv la ramura sportiva – Turism Sportiv.

Cei ce iasa pe munte ca si agrement, ar trebui sa stie 12 reguli simple

Si anume:

– Cei care iasa pe munte trebuie sa iubeasca miscarea in natura, in cazul nostru muntele, dar muntele trebe pe langa iubire sa il si pretuim, si sa ne temem de el.

– Sa putem sa ne bucuram de frumusetile muntelui trebe sa fim bine pregatit, un echipament minim necesar. O iesire la munte inseamna strabaterea padurilor, tranversari de parauri mai mult s-au putin adanci, vai adanci, creste innalte. Sa nu uitam vremea care poate fi capricioasa, schimbatoare si aspra. Cu echipamenul ce il avem trebe sa trecem peste aceste greutati. Sa nu uitam ca frumusetile muntelui pot deveni pericole si capcane in care cad cei ne echipati si ne initiati in tainele muntelui.

– La alegerea unui traseu sa lasam o rezerva de 2-3 ore fata de timpul de parcurs specificat in documentatie pentru a ajunge in siguranta la punctul terminus propus, de la o cabana la alta. Nu mergeti singuri, un grup de drumeti trebe sa fie format din minim 3 persoane. Iar ca totul sa fie Ok cei trei parteneri ii recomandat sa aiba aceiasi pregatire fizica.

– Pe munte nu rupeti florile, pomi, jnepenisul, pot fi plante /flori rare chiar protejate prin lege. Nu speriati animalele salbatice, pot deveni agresive. Nu ucideti vietuitoarele, fiecare are rolul sau in natura

– Nu distrugeti marcajele intalnite pe traseu, nu modifica directia marcajelor indicatoare, poti primejdui viata altor trecatori ce vin in urma ta

– Nu aruncati pietri pe traseu, se poate urni o avalansa de pietre ce ranesc alti turisti.

– In urma ta prin munte sa ramana doar urma pasilor. Cojile de ou, conservele goale, harti, pungi, pet-uri transportale la locurile special amenajate pentru strangerea dseurilor. Nu aprinde foc fara a avea neaparata nevoie de el.

– Nu dati sfaturi despre trasee ce nu le cunoasteti, nu inventati trasee, nu inventati povesti despre munte. Nu strigati, nu faceti galagie fara un scop bine definit si strict necesar.

– Salutati si raspundeti la salut, cand intalniti alti turisti. Saluta primul cel care urca deoarece TU vrei sa ajungi acolo de unde vine cel ce coboara. Daca iti cere ajutorul, ajutati semeni aflati la suferinta.

– Casa ta la munte ii cortul/refugiul/cabana. Cabana/refugiul ii locul care iti ofera adapost, te fereste de pericole, frig, intuneric etc. Acolo sunt si alti turisti asemeni tie, car cauta odihna si liniste. Nu transforma cabana/refugiul in crasma/bar/restaurant. La plecar las-o curata si intacta. Fara aceste locati mersul la munte ar fi de neconceput.

– Nu uita acasa buna crestere, bunul simt. Folosestele prin gari, tren, cabane, refugi, poteci.

– Respecta aceste reguli, invata si pe altii cateceva, cu fiecare iesire vei deveni un om de munte adevarat.

Pana la o viitoare intalnire ” aveti grija de voi”

cu traditionalul salut drum bun si cale batuta!

cu stima

Acelasi Tibi R. (dianthus2rt)

Read Full Post »