Excalada – cordelina, semicoarda, coarda.

Adesea hoinarind pe cararile muntilor ajungem in zone unde inaintarea este ceva mai greoaie. In aceste zone trebuie sa sporim atentia, deobicei aici sunt instalate diferite instrumente: lanturi, cabluri, scari din fier forjat etc.  care ne ajuta la inaintare. Acest ajutor il intalnim pe traseele mai populare, adica acolo unde administratorii traseelor considera ca afluenta de turisti este mai mare, si se considera ca traseul va fi strabatut si de persoane mai putin echipate „in de-ale muntelui”.

Ce facem daca spre exemplu dorim sa urcam pe varful La Om in Piatra Craiului pe ruta Spirlea, lanturi „La Zaplaz”. Pe la jumatatea traseului constatam ca intr-o zona periculoasa lanturile au fost smulse de avalansele de peste iarna, ori chiar distruse de asa zisi turisti sau trebuie sa trecem prin vadul unui parau mai rapid dar nu adanc, ori putin umflat de ploile de vara si nu avem un podet? . Facem cale intoarsa? Da, daca nu avem o semicoarda, cordelina, sau o coarda cu noi si nu avem cunostinta cat de cat in ale catararii. Aceste cunostinte le putem insusi frecventand cursurile de alpinism organizate in asociatiile cu profil montan. Pentru Medias si imprejurimi recomand A.T.E. Dianthus Medias. http://www.dianthus-medias.ro/

Am sa incerc si eu sa prezint niste elemente si procedee folosite in escalada. Citind si invatand ceea ce prezint NU INSEAMNA CA SUNTETI UN CATARATOR NICI MACAR INCEPATOR!!! Aceste sfaturi sunt doar pentru a avea un habar si putina stiinta in a putea traversa zonele dificile din traseele clasice destinate turismului montan.

Pentru ca am vorbit despre corzi, cordeline, semicorzi am sa incep prezentarea lor.

Cordelina: are un diametru intre  4,5 – 9 mm. Se vinde la metru. Recomand minim 20 de M. O cordelina este formata din sambure de rezistenta  si manta de protectie. Are o greutate mica. O putem folosi pentru a tracta rucsacul in zone unde catararea cu el in spate ne stanjeneste miscarile, peste saritori, strungi, sau putem comod sa improvizam o balustrada. etc. ori a urca rucsacul cu alimente in copci cand campam in zona padurilor ori in imediata lor apropiere unde noaptea putem sa fim vizitati de animale salbatice flamande. Sau putem sa asiguram cand trecem un parau de munte rapid ori putin umflat pentru a nu fi dusi de curent in cazul unei caderi accidentale. Cordelina este multifunctionala dupa cum observati. NU ESTE RECOMANDATA FOLOSINTA CORDELINEI IN LOCURI UNDE PUTEM SA RAMANEM SUSPENDATI ( NU REZISTA) NU ESTE RECOMANDATA IN CAZUL UNEI CADERI LIBERE.

Semicoarda:Rezista la caderea unei greutati de 55 de kg, forta de soc maxima este de 750 fg. Diametrul semicoardei intre  9 – 10 mm. Constructia este cu sambure de rezistenta si manta de protectie. Lungimea poate fi intre 45- 60 M  Se poate folosi ptr. asigurarea in caz de catarare unde nu este posibila caderea libera, in trasee de alpinism de gradul I. deci nu trebuie sa tina greutatea unei persoane. Are o greutate medie. Din cauza costurilor ceva mai ridicate nu se recomanda pentru tractari ori treceri prin apa.

Coarda: Rezista la caderea unei greutati de 80 de kg forta de soc maxima 1200 kg. Grosimea variaza intre  10- 12 mm. Lungimea de comercializare 45-60 M. Recomandata in toate traseele de catarare libera. Cost ridicat. Pentru turele de turism clasic in Carpati eu vad o investitie inutila.

 

Atentie: Viata unei cordeline/semicorzi/corzi/chingi nu este nelimitata, tine de domeniul orelor de folosinta a nr. de caderi libere. Aceste informatii le primiti la achizitonarea produsului. Este strict interzis a se calca pe ele, se striveste samburele de rezistenta!, In cazul in care sunt ude/umede nu se usuca la soare, uscarea se face in spatii umbroase pe cat posibil in calea curentilor de aer.

Mai multe despre catarare in postarea urmatoare.

 

Pana atunci va doresc: drum bun si cale batuta,

„Aveti grija de voi”

Cu stima acelasi Tiberiu Rus (dianthus2rt)   

 

Bibliografie: Alpinism – Walter Kargel

                     Carpatii Romanesti Cetate si Drumetie. – Radu Teodoru, Marin Dragu.

Read Full Post »

Pseudacorus Iris, originara din Europa , vestul Asiei şi nord-vestul Africii . nume comune includ iris galben şi steag galben.

Increngatura : Magnoliophyta

Clasa : Liliopsida

Ordinul : Asparagales

Familia : Iridaceae

Genul : Iris

Specia : Iris pseudacorus

Descriere : Este spontan, frecvent la marginea bălţilor şi a apelor lin curgătoare etc. Tulpina este în întregime foliată, iar foliolele perigonale sunt galbene. Infloreste la mijlocul luni mai, atunci am dat de flori, pareau putin trecute.

Eu am intalnit aceasta planta in jurul satului Romanesti, in zona namoloasa, in directia comunei Paucea. Aici traiesc 3 colonii, distanta dintre ele fiind de 3-5oo m . Doua din coloni au aproximativ 70-80 de plante, iar cea mai mica doar de 10-15 bucati.

Cifrele de pe harta inseamna: 1= plante putine, 2= in numar mediu, 3= in numar mare.

Bibliografie : http://www.eplante.ro/plante-a-z/stanjenel-de-balta-stanjenel-galben-Iris-pseudacorus.html

 

 

Read Full Post »

LUMINOASA – CLEMATIS RECTA

Informatii preluate : http://www.bioterapi.ro/dictionar/index_botanic/index_botanicL.html#luminoasa

 Luminoasa este o plantă irboasă care aparţine genului Clematis, familia Ranuculaceae.

Tulpina plantei este erectă, tufos ramifictă, înaltă de cca. 1,5 m.

   Frunzele sunt opuse, compuse, peţiolate, formate din 3-7 foliole.

   Florile sunt hermafrodite, actinomorfe, au 4 tepale albe şi numeroase stamine lungi, fiind adunate în inflorescenţe cimoase.

   Luminosa înfloreşte în iunie-iulie.

   Fructul este o poliachenă stipelată acrescentă (după fecundare creşte şi se modifică), cu stilul păros.

  Creşte în margini şi rarişti de păduri, în tufărişuri şi în fâneţe, pe solurile slab acide din zona de deal.

Planta este toxică.

1= plante putine, 2=in numar mediu

Read Full Post »

Iarba Sarpelui – Echium vulgare

 

Informatii preluate!!! http://ro.wikipedia.org/wiki/Iarba_șarpelui

Echium vulgare (iarba şarpelui) este o specie de Echium nativă din Europa, şi din vestul şi centrul Asiei. numele genului provine din greacă („echion”) înseamnă şarpe, şi a fost dat din timpuri străvechi (Dioscorides şi Plinius cel Bătrân). Planta este cunoscută încă din antichitate deoarece era folosită de către locuitorii dintre graniţele de astăzi ale României, la tratarea anemiei, diareei, surmenaj, dureri de dinţi, eczeme. Rădăcina este pivotantă, neagră; tulpina erectă, înaltă până la 1metru, rigidă, neramificată sau ramificată de la bază, acoperită cu peri scurţi moi iar printre ei se găsesc peri lungi, setiformi; frunzele sunt linear – lanceolate, acute, cele de la bază sunt peţiolate, dispuse în rozetă, cele tulpinale sesile, uninerve, păroase; florile prezintă simetrie zigomorfă iniţial au culoarea roşiatică apoi albastră, sau pot fi albe, roz, grupate în cime simple iar acestea într-o inflorescenţă cilindrică, paniculată; caliciul format din cinci sepale linear – lanceolate, gamofil; corola infundibuliformă, nu prezintă fornice, are cinci lobi inegali, uşor curbată şi bilabiată, pubescentă, gamofilă; androceu din cinci stamine curbate, orientate în sus, exerte, roşietice iar anterele albastre; gineceul prezintă disc nectarifer la bază, stil lung, deasemenea exert, pubescent, cu stigmat bilobat. În general perioada de înflorire este ceva mai târzie decât a celorlalte specii din această familie, începând din iunie până în septembrie. Fructele sunt nucule.

1= plante putine, 2= in numar mediu, 3= in numar mare.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Iarba_șarpelui

Read Full Post »

Ruscuta de primavara – Adonis vernalis L.

Ruscuta de Primavara (Adonis vernalis L.)  din aria protejata de la Romanesti. Floare protejata.  Se mai numeste si Floarea Pastelui. Legendele spun ca lacrimile cazute din ochii lui Iisus rastignit pe cruce s-au transformat in aceste flori frumoase galbene. Planta: Specie ierbacee, perena, de 10-40 (50) cm ; partea subterana : rizom brun-închis, scurt si tare, gros de cca. 3 mm, cu numeroase radacini fibroase ; tulpina aeriana – cea florifera erecta ; ramificata, glabra, foliata ; lastarii sterili lipsiti de frunze bazale, cu scvame brune, membranoase la baza ; frunzele – numeroase,de 2-4 ori penat sectate, cu lacinii înguste, late de 1 mm, rasfirate ; flori-solitare, mari pîna la 8 cm diametru, cu 5 sepale, 10-20 petale pîna la 4 cm, galbene-aurii stralucitoare, numeroase stamine si pistile ;fructul – polinucule ; nucule globuloase de 4 mm diametru, cu suprafata cu verucozitati si peri scurti, cu rostru încîrligat, monosperme.

 

Înflorire : Aprilie – Mai

Este o specie raspindita mai ales in judetele Cluj, Bistrita-Nasaud, Alba, Hunedoara, Sibiu si Mures, dar poate fi intilnita si in Dobrogea (jud.Tulcea)

 Ruscuta de primavara este putin pretentioasa. Fiind o planta iubitoare de soluri calcaroase. Raspandita in aria protejata, dar se gaseste in perimetrul comunei Paucea.

Cifra 1 din harta inseamna plante putine, 2 in numar mediu, 3 in numar mare.

Read Full Post »

Aria protejata Movilele de la Paucea.

Deoarece wordpress-ul functioneaza ca naiba, si nu imi da voie sa actualizez postarile m-am hotarat sa incerc o noua vrianta a „Movilele de la Paucea”.

Ani la rand am trecut pe langa aceste movile, ma opream din cand in cand si priveam florile de pe marginea drumului ori cele ce se incapatinau sa creasca pe dealurile destul de inalte si abrupte. Atunci nu cunosteam valoarea florilor ce tocmai le admiram. Cu trecerea timpului am aflat ca aici de fapt este o arie protejata. Am inceput sa “sap” dupa informatii asupra zonei si am aflat ca domnul Peter Weber impreuna cu domnul Ferdinand Tauber au investigat zona in 1974-1975 descoperind o sumedenie de plante rare si ocrotite trecandu-le intr-un raport( document). Am inceput sa caut florile pe net si sa ma informez asupra perioadei de inflorire; cu aparatul foto in manuta ies destul de des, doar se afla la 7 Km de Medias sa caut florile, sa le pozez si sa le prezint celor interesati. Domnii mai sus amintiti au propus crearea unei rezervatii botanice si au propus sa poarte denumirea de “Dealul cu bulbuci de la Paucea” dupa numele unei flori rare care se gasea aici din abundenta, eu inca nu am gasit-o.

Cei interesati de acest document il pot primi prin e-mail. Puteti face cererea la adresa dianthus2rt@yahoo.com cu titlu Ocrotirea Trauber 1976. Cu stima acelasi Tibi R. (dianthus2rt)

Read Full Post »

Bratei (Brateiu)

Comuna Brateiu este situata in nordul judetului pe valea Tirnavei Mari, la estul municipiului Medias. Se gaseste la cca. 65 km de municipiul Sibiu si 6 km de municipiul Medias, pe soseaua nationala Sibiu- Medias- Sighisoara, fiind din acest punct de vedere o comuna usor accesibila. Asezata intr-o zona in care dealurile si luncile sunt principalele forme de relief, comuna ofera un cadru natural tipic podisului Transilvaniei. Este strabatuta de apele riurilor Tirnava Mare, Valea Mare si Buzd. La Brateiu a fost descoperit un important complex arheologic (asezari, cimitire) datand din neolitic si pana in sec. XII-XIII, de o valoare deosebita pentru perioada formarii poporului roman. Comuna este atestata documentar din 1283. Suprafata comunei: 3511 ha

http://www.sibiul.ro/comune-din-sibiu/brateiu.html

Pacat ca biserica fortificata din comuna nu poate fi vizitataa si nu  functioneaza un muzeu al satului ca doar s-au descoperit destule vestigii  istorice. Cele dacice si romane sunt de mare interes. Aici ar fi locul lor, s-au cel putin o parte din ele. Va recomand sa opriti o clipa si sa admirati biserica.

 

 

Read Full Post »