Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Plante, flori in tratamente naturiste’ Category

A inflorit Ruscuta de Primavara (Adonis vernalis L.)  din aria protejata de la Romanesti. Floare protejata.  Se mai numeste si Floarea Pastelui.

Legendele spun ca lacrimile cazute din ochii lui Iisus rastignit pe cruce s-au transformat in aceste flori frumoase galbene.

Planta: Specie ierbacee, perena, de 10-40 (50) cm ; partea subterana : rizom brun-închis, scurt si tare, gros de cca. 3 mm, cu numeroase radacini fibroase ; tulpina aeriana – cea florifera erecta ; ramificata, glabra, foliata ; lastarii sterili lipsiti de frunze bazale, cu scvame brune, membranoase la baza ; frunzele – numeroase,de 2-4 ori penat sectate, cu lacinii înguste, late de 1 mm, rasfirate ; flori-solitare, mari pîna la 8 cm diametru, cu 5 sepale, 10-20 petale pîna la 4 cm, galbene-aurii stralucitoare, numeroase stamine si pistile ;fructul – polinucule ; nucule globuloase de 4 mm diametru, cu suprafata cu verucozitati si peri scurti, cu rostru încîrligat, monosperme.

Înflorire : Aprilie – Mai

Este o specie raspindita mai ales in judetele Cluj, Bistrita-Nasaud, Alba, Hunedoara, Sibiu si Mures, dar poate fi intilnita si in Dobrogea (jud.Tulcea)
Ruscuta de primavara este putin pretentioasa. Fiind o planta iubitoare de soluri calcaroase.
Pregatirea plantei în vederea prelucrarii: Uscarea trebuie facuta imediat dupa recoltare, de preferinta pe cale artificiala, pentru pastrarea principiilor active. Pe cale naturala, uscarea se face în poduri acoperite cu tabla, cu ventilatie buna. Planta trebe sa fie recoltat în timpul înfloririi, fara portiunea inferioara a tulpinii cu solzi bruni-negriciosi, fara radacina si fara portiuni lemnificate ; impuritati : plante decolorate si fructificatii.

Utilizari terapeutice: Actiunea preparatelor de Ruscuta de primavara datorita prezentei glicozidelor cardiotonice este de tip digitalic. Prezinta avantajul ca nu se cumuleaza ca digitalicele. În secundar, are actiune diuretica, calmanta, usor hipertensiva, dînd bune rezultate în tahicardiile si extrasistolele de natura nervoasa, în tulburari neurovegetative. Pentru actiunea diuretica este indicata în pleurite si în ascite de natura hepatica. Din planta uscata se prepara infuzie, extract, sirop, pilule, medicamente care se administreaza numai cu avizul medicului. Pentru a obtine rezultate mai bune în tulburarile neurovegetative, tinctura de Ruscuta de primavara se asociaza cu tinctura de Lacramioare si Valeriana.Trebuie mentionat aici si faptul ca planta se va utiliza numai cu avizul specialistului in domeniu deoarece nerespectarea dozelor prescrise poate da efecte nedorite: fenomenele de aritmie si oprirea inimi in diastola.

Fiind o planta otravitoare, se vor spala bine mainile la terminarea lucrului cu ea.

Doza maxima pentru planta uscata este de 1 g o data si 3 g în 24 de ore.

http://www.culinar.ro/articole/farmacia-verde/afla-mai-multe-despre-ruscuta-de-primavara/199/1366/

http://www.ziaruldeiasi.ro/naturist/plantele-medicinale-din-aprilie-ruscuta-de-primavara~ni5ct8

http://selene.ro/articole/ruscuta_de_primavara

foto: Corina R. (dianthus2rc)

Anunțuri

Read Full Post »

A aparut papadia, deaceea va propun sa vorbim despre aceasta floare, din care in copilarie ne faceam cu totii coliere, lantisoare etc. Pea’tunci nici nu banuiam cata sanatate zace in aceasta floare comuna, ce se incapatineaza sa infloareasca pe ori ce maidan. Papadia se numeste in limbaj popular si buha, cicoare, crestatea, floarea-malaiului, flori- galbene, laptuca, lilicea, niparticli, papa-gainii, pui-de-gisca.

Planta erbacee, perena, foarte raspandita la noi prin locurile necultivate si cultivate. In pamant are un rizom scurt care se prelungeste cu o radacina pivotanta, carnoasa, lunga de 12 – 20 cm. Partea aeriana este formata dintr-o rozeta bazilara de frunze lanceolate, cu marginile divizate in lobi mari. Primavara, din mijlocul rozetei foliare ies 1 – 4 tulpini florifere, goale la interior, care poarta in partea terminala capitulele de culoare galbena, alcatuite numai din flori ligulate, ligula fiind prevazuta cu 5 dinti in partea superioara. Androceul este constituit din 5 stamine. Fructul este o achena ce se termina cu o egreta lunga. Infloreste din luna aprilie pana la sfarsitul lui septembrie.

Păpădia reprezinta o planta medicinala apreciata pentru proprietatile ei terapeutice: curata organismul, stimuleaza activitatea ficatului, vindeca diabetul. Radacinile de papadie sunt considerate un remediu natural in tratamentul unor variate afectiuni datorita actiunii acestora asupra organismului: depurativa, sudorifica, diuretica, stimulatorie, fiind utilizate si ca tratament cosmetic pentru un ten mai luminos.

Papadia ajuta si la vindecarea: anemiei, acneei, celulitei, varicei, reumatismului, hemoroizilor, fermentatiilor intestinale, tulburarilor de metabolism, eczemelor, inflamatiei ganglionilor, gutei, litiazei biliare, litiazei renale.

Salata de frunze proaspete de papadie curata organimul de toxine. Eu mi-am creat un obicei, cum se face primavara, adun intreaga planta si o servesc in forma de salata sau de a presara la cina o salata de papadie amestecata cu cartofi si masline, amestecata cu ulei tot de masline.  Decoctul de papadie se recomanda in afectiunile circulatorii, hepatice, renale, guta, obezitate, diabet. Din acest decoct se beau zilnic, doua trei cani pentru rezultate eficiente.

Radacina, sub forma de decoct 2-3 %, se administreaza 1-2 cani de ceai pe zi timp de 1-2 luni in dispepsii, insuficienta hepatica si icter cataral. Planta intreaga maruntita intra in compozitia ceaiurilor: depurativ, dietetic si gastric, iar radacina in a ceaiului hepatic.

Mai multe informatii gasiti in link-urile de mai jos si in tratatele:

Plane medicinale in terapia moderna – Farm. Maria Alexadru-peiulescu, ing. Horia Popescu.

Ghid pentru recunoasterea si folosirea plantelor medicinale- Gheorghe Dihoru.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Păpădie

http://www.remediu.ro/plante/planta/70/papadia

http://tratamente.naturale.din.plante.alb.ro/Papadia%20(Taraxacum%20officinale).html

http://www.ziarullumina.ro/imagine.php?pic=70526084133.jpg&rw=280

Read Full Post »

Leurda, remediu natural de exceptie în tratamentul trobozelor si bolilor cardiace. Lânga pâlcuri de ghiocei si viorele, prin paduri a aparut si leurda (Allium ursinum). Numita si ai-ciorasc, ceapa ciorii, ai-de-padure, aiuti sau aliu, leurda creste prin tufisurile umede din padurile de foioase bogate în humus. I se simte puternicul miros de usturoi chiar înainte de a zari planta. Acest miros i-a si adus numele de „ai” salbatic de padure, însemnând usturoi; mirosul de leurda exclude, fara nici o îndoiala, orice confuzie cu frunzele lacramioarei sau cu otravitoarea brândusa de toamna. La începutul primaverii, multe zavoaie sunt acoperite cu frunzele proaspete, verzi ale leurdei. Ele rasar în aprilie sau mai, uneori chiar mai devreme, înca de la începutul lunii martie. Florile devin însa vizibile abia pe la mijlocul lui mai sau iunie. În scop terapeutic, de la leurda se aduna doar frunzele tinere, înainte de înflorire, iar bulbii se culeg la sfîrsitul verii si toamna. Actiune si proprietati terapeutice În leurda „zac” puternice forte vindecatoare! Se spune ca, atunci când ies din hibernare, ursii cauta aceasta planta pentru a-si curata stomacul, intestinele si sângele. Leurda contine în esenta proprietatile usturoiului, numai ca are o putere curativa mult mai mare. Este, de aceea, foarte indicata în curele depurative de primavara si ajuta la vindecarea bolilor cronice de piele. În special, consumul de leurda este indicat pentru purificarea sângelui, în cazuri de hipertensiune arteriala si ateroscleroza. Leurda are un efect foarte favorabil asupra aparatului digestiv. Se recomanda atât la diaree acuta si cronica, chiar daca aceasta este însotita de hematurie, balonari si colici, cât si la constipatie, daca aceasta are la baza spasme interne sau lenevirea intestinelor. Viermii intestinali, chiar si limbricii, mor si se elimina la putin timp dupa folosirea leurdei. O data cu îmbunatatirea activitatii intestinale dispar si acele indispozitii care apar adesea la oamenii vârstnici sau la gurmanzi, din cauza intestinelor lenese, inactive sau prea pline.De asemenea, mai dispar insomnia, tulburarile cardiace provocate de stomac, indispozitiile provenite din arteroscleroza sau hipertensiune arteriala, ca vertijul (ameteala), senzatia de apasare (la cap), de neliniste si depresie. Frunzele folosite în stare proaspata curata rinichii si vezica, favorizând urinarea. Ranile care se vindeca greu, unse cu suc proaspat de leurda, se vor închide rapid. Leurda purifica si „subtiaza” sîngele  Dintre toate plantele medicinale din flora europeana, leurda are cele mai puternice efecte fluidifiante ale sângelui. Se consuma sub forma de suc, câte 1-2 pahare/zi, pe stomacul gol, în cure de minimum 20 de zile. Sucul se face dintr-o mâna de frunze, care se taie foarte fin si se pun într-un vas de sticla în care se toarna deasupra un pahar de apa calduta. Se lasa la macerat, la temperatura camerei, timp de 4 ore, dupa care se filtreaza prin tifon. Sucul se consuma imediat dupa preparare. Când sezonul leurdei este la final, se poate administra tinctura, câte o lingurita diluata în jumatate de pahar cu apa, de 4 ori/zi, în cure de câte o luna, cu o saptamâna de pauza. Leurda este foarte bogata în adenozina, o substanta cu rol determinant în reducerea colesterolului si împiedicarea formarii trombilor. Pe termen lung, leurda este adjuvantul cel mai bun în tratarea bolilor cardiace (ischemie, aritmie, tahicardie), fiind administrata în cure de cîte 2-3 luni, cu 2 saptamâni de pauza, sub forma de tinctura. Se ia 1 lingurita de tinctura în putina apa, de 4 ori/zi, înaintea meselor principale. Substantele active din leurda au efecte vasodilatatoare si ajuta la mentinerea în limite normale a presiunii sanguine, fiind un remediu foarte bun în caz de hipertensiune arteriala. Se ia tinctura, câte 4 lingurite/zi, diluate în foarte putina apa. Tratamentul se face timp de 2 luni, cu 2 saptamâni de pauza. Primavara, timp de minim 2 saptamâni, este foarte utila o cura cu salata din frunze de leurda. Studii recente arata ca anumite substante active din leurda neutralizeaza radicalii liberi din sînge – responsabili de îmbatrînirea organismului – au efecte de relansare a activitatii endocrine, previn sclerozarea vaselor de sânge si favorizeaza circulatia cerebrala. Frunzele proaspete, un excelent mijloc depurativ. Întrucât frunzele îsi pierd proprietatile tamaduitoare în stare uscata, în cura de curatire si depuratie de primavara ele se folosesc doar proaspete. Se pun, taiate marunt, pe pîinea cu unt; tocate fin, în loc de alt condiment (nefierte) în supa, pe cartofi, în perisoare, chiftele sau în alte mîncaruri al caror gust este îmbunatatit altminteri si de patrunjel. Frunzele pot fi preparate si ca piure sau salata. Deoarece folosite în cantitati mari au un gust întepator, ar trebui amestecate în piure cu frunze de urzici. Bulbii de leurda se folosesc la fel ca usturoiul. Este indicat ca persoanele cu stomac sensibil sa toarne lapte cald peste frunzele si bulbii taiati marunt, sa lase totul sa stea 2-3 ore, apoi sa bea acest lichid, înghititura cu înghititura. Leurda este un mijloc depurativ înca neapreciat la adevarata sa valoare. Cura cu tinctura si vin de leurda Pentru a avea pe tot parcursul anului leurda în casa si a beneficia de puterea ei tamaduitoare, se prepara tinctura de leurda. Aceasta se face din frunze sau bulbi taiati marunt, care se introduc într-o sticla cu gâtul larg, pâna la gât, fara a se îndesa, iar deasupra se toarna rachiu de secara sau orice alt rachiu de 38-40°facut în casa. Se lasa timp de 10-14 zile la macerat, la temperatura camerei. Borcanul se agita de 2-3 ori/zi. Apoi se filtreaza, tragându-se în sticle mici, care se pastreaza închise ermetic, în locuri întunecoase si racoroase. Se iau câte 10-15 picaturi în putina apa, de 4 ori/zi. Aceste picaturi ajuta la o memorie excelenta, previn arteroscleroza si alunga multe alte afectiuni si indispozitii. Recomandata este si cura cu vin de leurda. Pentru aceasta, va trebuie un pumn cu frunze proaspete de leurda taiate marunt, 600 ml de vin alb superior si miere. Frunzele se lasa o ora la macerat în 300 ml vin, se scurg prin tifon si apoi se pun la fiert 5 minute în cealalta parte de 300 ml vin. Dupa fierbere, se lasa în repaus 10 minute, se strecoara si se îndulceste cu miere. Când s-a racit, se amesteca în maceratul la rece. Se bea câte un paharel înainte de masa. Vinul de leurda este un preparat minunat pentru toti batrânii cu secretii pulmonare abundente si greutati în respiratie legate de acestea. Chiar în cazurile de tuse rebela îndelungata se scapa de flegma si de insuficienta respiratorie. Leacul este foarte indicat în tuberculoza pulmonara. http://www.armonianaturii.ro/Leurda-excelent-purificator-al-sangelui.html*articleID_867-articol http://www.formula-as.ro/2009/861/medicina-naturii-44/leurda-10896 http://www.copilul.ro/pediatrie/tratamente-naturiste/Leurda-imbunatateste-memoria-a1017.html http://www.jurnalul.ro/viata-sanatoasa/trup-minte-suflet/leurda-iti-merge-la-inima-119935.html http://www.farmaciata.ro/nutritie/item/193-leurda-un-remediu-de-primavara

Read Full Post »

Legenda spune că prinţesa Viorica era cea mai tânără dintre fiicele împăratului şi împărătesei regatului florilor. Datorită frumuseţii nemaivăzute a prinţesei, aceasta a fost ursită de cea de-a douăsprezecea ursitoare ca în primăvara vârstei de 12 ani să fie răpită de Zâna Florilor.

Cu toate încercările părinţilor ei de a o păzi, Viorica este răpită la vârsta de 12 ani, primăvara, şi este prefacută într-o floare albastră, albastrul fiind simbolul melancoliei. Această floare este aşezată între celelalte flori din grădina Zânei Florilor şi este numită Viorica, nume care este cunoscut popular şi ca Viorea.

De atunci, Viorica este o floare care înfloreşte primăvara şi care se distinge de celelalte prin culoarea albastră, sugestie clară a melancoliei, dar şi a încrederii în viitor. De asemenea, perenitatea florii este o sugestie a vieţii scurte a prinţesei Viorica. Aşa cum prinţesa a trăit doar 12 ani, se pare că o viorea rezistă, de obicei, doar 12 săptămâni până când se ofileşte.

Alte denumiri: Viorea, ghiorele, mereoara, zambila-de-camp, Scilla.
Denumirea speciei provine din latinul scilla, derivat din skilla, numele grecesc al unui soi de ceapa, avand in vedere forma, asemanatoare cepei, a bulbului plantei. Determinantul, bifolia, precizeaza prezenta a doar doua frunze, dar e posibil sa se intalneasca plante cu trei frunze;
Vioreaua este o plantă erbacee, care creşte în 85 de specii, originară din Europa şi din regiunile temperate ale Asiei şi Africii.
Scilla bifolia este o specie care înfloreşte primăvara devreme, fiind întâlnită atât în flora spontană, în păduri de foioase, cât şi în grădini.
Florile sunt stelate, cu 6 petale, adunate în raceme ( inflorescenţa în forma de ciorchine ), de 2 centimetri diametru, albastre, mai rar roz, purpurii sau albe. Înfloreşte la sfarsitul lui Martie începutul lunii Aprilie, cel puţin atunci le văd eu în zona în care ies la padure. Au un miros deosebit de plăcut, însă, dacă sunt rupte şi puse în apă, în cameră, se usucă după 3 zile.
Fructul este o capsulă ( fruct uscat, dehiscent ). Florile conţin uleiuri volatile. În întreaga plantă, în special în bulbi s-au identificat substanţe deosebit de iritante şi toxice.

În doze de 2-3 grame pe zi prezintă proprietăţi emetice ( efect vomitiv ), purgative, expectorante şi diuretice. Administrarea a 1-2 grame de viorea sub forma unor extracte, poate avea o acţiune favorabilă în bronşita cronica şi în bolile cardiace.

http://www.romania-natura.ro/node/422

http://www.roportal.ro/discutii/ftopic12083-30.html

http://www.asociatia-profesorilor.ro/Flori-de-primavara-in-legende-3.html

Read Full Post »

Brandusa de primavara (crocus heuffelianus) este o planta cu bulb, care infloreste primavara timpuriu in cele mai multe cazuri in aceiasi perioada cu ghiocelul s-au cu o intarziere se 1-2 saptamani.

 

Legenda brânduşii

„Brânduşa de primăvară şi brânduşa de toamnă au fost două surori frumoase, alungate în frig de mama lor vitregă: pe una a alungat-o într-o primăvară timpurie iar pe alta într-o toamnă târzie. Văzându-le necăjite, Dumnezeu le-a prefăcut în flori. De-atunci ele se tot caută, fără să se poată întâlni vreodată. Una, floarea celor vii, înfloreşte primăvara, iar cealaltă, floarea celor morţi, înfloreşte toamna.

Se spune că cine va aduna brânduşe de primăvara şi le va uni în cunună cu cele de toamnă, ca ele să-şi spună dorul, apoi le va da drumul pe apă, face o faptă bună, pentru care Dumnezeu îi va ierta multe păcate”.

 

Descrierea plantei

Brandusa de primavara rasare din bulbi mici ca aproape toate plantele care infloresc in lunile friguroase. Frunzele si florile brandusei apar in acelasi timp. Frunzele sunt alungite si foarte subtiri si prezinta o dunga alba. Florile brandusei infloresc deasupra frunzelor si prezinta o forma de cupa. In functie de variatea branduselor, florile pot fi albe, mov, galbene, purpurii sau vargate, mai rar in natura, unde intalnim in general mov si alb mai rar

Dimensiunile plantei – frunzele pana la 20 cm, iar florile pana la 10 cm.

Recomand sa lasam brandusele in padure unde le ie locul si sa ne aprovizionam din comert. Bulbii de brandusa cei mai raspanditi in comert sunt hibrizi olandezi cu flori de culoare mov sau galben. Bulbii se planteaza toamna in gropi cu adancimi de 5-7 cm si la distante intre plante de 5 cm. Dupa caderea frunzelor bulbii pot fi separati si replantati imediat pentru inmultire.

 

Tratamente naturiste

1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se foloseşte la spălarea rănilor ca dezinfectant şi cicatrizant. În unele zone se foloseşte şi cataplasmă din plante fierte aplicată pe ulcere varicoase în amestec cu Brusture rădăcină.

 

http://www.comarion.ro/retete_naturiste/index.php?value=Brandusa%20de%20primavara.&detalii=Plante%20detailate

http://munteanioan.weblog.ro/2009/03/25/tradiii-n-martie-6/

http://www.gradinavesela.ro/2011/02/brandusele-de-primavara-si-toamna/

http://www.dianthus-medias.ro/index.php?option=com_morfeoshow&task=view&gallery=5&Itemid=100024#5331653346015913377/1

 

Read Full Post »

Am auzit odata demult o legenda despre vestitorii primaverii. Cica demult cand foametea bantuia pe pamant undeva intr-un sat oameni nu au mai avut ce le da drept hrana copiilor. Atunci ei au incercat sa ii duca in satul vecin unde mancarea nu lipsea. Drumul era greu si trebuia sa se- mearga printro padure deasa. Din cauza frigului si a foamei, sarmanii copii au cazut unu dupa altu prin padure si viata li sa stins. Atunci Bunul Dumnezeu a hotarat sa transforme acesti copii in flori, asa au aparut ghiocei pe pamant.

Curios ii ca aceste flori nu ingheata chiar daca dupa rasarire s-au dupa inflorire temperaturile scad cu mult sub zero grade. Acest lucru ii posibil datorita antigelului natural ce se gaseste in aceste flori.

Ghiocelul ii si o planta cu efecte benefice in medicina naturista. Un leac impotriva epilepsiei, problemelor neurologice si neuromusculare, dar si impotriva Alzheimer.

Daca doriti sa aveti in gradina ori in fata casei ghiocei, mergeti in padure si culegeti acei bulbi care se formeaza in locul flori. Bulbul trebuie  sa aiba o culoare maronie, inchis. Saditi bulbi in pamant la circa 5 cm adancime iar in anul viitor privirea va va fi incantata de frumusetea flori de ghiocel.

Nu scoateti bulbi de ghiocel din padure, deoarece rata de resadire are rata de succes de sub 25 %.

Distrugand bulbul unui ghiocel padurea devine mai saraca!!!

Cu prietenie acelasi –  Tibi R. (dianthus2rt)

Read Full Post »