Pericolul avalanselor si urmarile acestora de cele mai multe ori sunt fatale, daca nu se tine seama de sfaturile celor cu experienta in „dea’le muntelui”.
Recomand sa nu faceti ture de iarna daca din grupul vostru nu face parte o persoana experimentata in turele de iarna, si fara ca el sa va prezinte cele mai elementare metode de trecere si comportare prin zonele de avalansa. Nu uitati, avalansa se poate produce si pe cele mai populare trasee de acces spre cabanele de altitudine!! Persoanele fara experienta de munte sa se limiteze la trasee marcate si catalogate ca trasee fara pericol de avalansa. Iarna, timpul de strabatere a unui traseu creste sensibil din cauza dificultatilor intalnite, frig, zapada mare, portiuni cu gheata, zone cu avalansa etc. Nu uitati ca iarna un turist singur pe munte si surprins de avalansa este sortit pieiri in proportie de 100 % .
Pericolul avalanselor apar: in zone cu geografia terenului propice adica in imediata apropiere al pantelor, a conditiilor meteorologice si stratificatia zapezi.
Vorbind despre geografia terenului, putem spune ca nu exista pante care sa fie periculoase pe tot timpul ierni, si mai trebe spus ca sunt foarte putine trasee care sunt sigure in tot timpul anului.
Vaile inguste in forma de V sunt adevarate capcane, sunt de preferat pentru acces vaile largi in forma de U adica cu fund larg, vom merge pe axa vaii. Pantele cu inclinare de sub 20° sunt sigure cat si pantele cu padure deasa. Pantele in terase pot fi cu ceva mai sigure, iar pantele lungi lipsite de copaci ori alte forme de relief care sa se distinga de sub zapada sunt considerate cele mai periculoase cat si jgeaburile cu mai multe ramificatii, deoarece avalansa poate porni din oricare din ramificatii. In anotimpul rece, vom alege spinarile, muchiile, crestele cat si traseele marcate pentru iarna.
Vorbind de meteorologie, putem spune ca exista un timp favorabil avalanselor, de regula pe perioade scurte, in care in functie de conditiile meteorologice aparte apare pericolul sigur de avalanse chiar si pe acele pante stiute ca fiind sigure dar aflate in aria de actiune al acelor conditii meteo.
Principalele conditi meteo care favorizeaza avalansa sunt:
Incalzirea brusca a vremi. Incalzirea moderata a vremi, ori inmuierea gerului sa zicem de la – 10°C la -1° C, are ca influenta tasarea zapezi, de coeziune al stratului de zapada depus. In cazul incalziri bruste, combinat cu un vant caldut ori a unei ploi scurte, inmoaie zapada facand’o alunecoasa si totodata distrugand sprijinul de baza, creaza avalansa. Aceste avalanse sunt numite „avalanse umede” au efect dezastruos, greutatea zapezi este foarte mare datorita canditati de apa aflata in straturile de zapada. Acest pericol dispare la un nou inghet.
Ninsorile abundente. Pornind de la cele spuse mai sus, adica: incalzirea moderata a vremi, ori inmuierea gerului sa zicem de la – 10°C la -1°C, are ca influenta tasarea zapezi, de coeziune al stratului de zapada depus. La un nou inghet, aceasta zapada devine un strat bine determinat, In cazul unor perioade de ninsori puternice, urmate de zile geroase, zapada depusa peste stratul inghetat duce la pericolul general de avalansa. Stratul de zapada depus peste cel inghetat o poate lua la vale starnita de trecerea unui animal, a unui turist s-au schior, s-au de ruperea corniselor aflate in creasta pantei. Sunetele, strigatele ascutite ori puternice pot declansa avalansa. Acestea sunt numite „avalanse uscate” sunt periculoase prin faptul ca avalansa pornita ridica un „praf” fin de zapada inghetata aidoma acelor, care este suflat inainte si poate sa sufoce turistul/schiorul surprins in aria de actiune. Pericolul acestor tipuri de avalansa dispare dupa incalzirea mai apoi a racirea vremi ca sa se poata produce stratul de zapada inghetat care adera de stratul precedent.
Placile de zapada. Este cea mai periculoasa cauza al avalanselor. Ele sunt declansate de turisti/schiori si apar si atunci cand lipsesc semnele cunoscute. Placile de zapada sint generate de vant care transporta cantitati mari de zapada si le depun pe pante inclinate sub forma de placi de zapada bine tasate. Cand un schior ori turist tranverseaza aceste placi la jumate ori la baza, partea de sus nu mai are razem si se desprinde antrenand alte straturi de zapada inclusiv persoana care a rupt echilibrul placi.
In viitorul post voi vorbi despre comportarea in zonele cu pericold de avalansa, dar pana atunci
Va doresc drum bun si cale batuta
„aveti grija de voi” cu stima acelasi
Tibi Rus (dianthus2rt)
